Codul de conduită etică în CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ

INTRODUCERE

CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ este o instituţie publică de cultură și evenimente publice cu personalitate juridică, finanțată din bugetul local, care funcționează sub autoritatea Consiliului Local al MunicipiuluiTârgu Mureș. Scopul Centrului de Cultură și Artă Târgu Mureș este promovarea culturii şi a activităţilor creative, educaţionale, artistice şi de tineret în municipiul Târgu Mureş, precum şi punerea în valoare a patrimoniului local şi a potenţialului turistic.

Integritatea şi etica trebuie să fie elementele caracteristice pentru modul în care CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ îşi conduce activitatea. Valori precum corectitudinea, încrederea şi loialitatea sunt caracteristice culturii colectivităţii căreia i se adresează activitatea CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ. Integritatea ireproşabilă, profesionalismul şi comportamentul etic ale personalului Centrului de Cultură și Artă trebuie să asigure încrederea deplină din partea consumatorilor serviciilor culturale oferite.

Codul de etică și conduită profesională revizuit este adaptat prevederilor Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025, precum și a noilor acte normative cu impact în domeniu.

Integritatea este un concept care se referă la acțiuni consecvente, conform valorilor, metodelor și elementelor de măsură, precum și de raportare la principii și așteptări care pot fi verificate prin rezultate. În etică, integritatea este considerată ca onestitate și corectitudine și este evaluată prin acuratețea acțiunilor cuiva
Codul nu se substituie în niciun caz actelor normative și reglementărilor aplicabile în domeniul instituțiilor publice, ci vine în completarea acestora.
Fiecare angajat cu funcție de conducere sau execuție trebuie să respecte prezentul Cod de etică și conduită profesională.

CAPITOLUL I – DOMENIUL DE APLICARE ȘI OBIECTIVE

Art. 1 Domeniul de aplicare

Prezentul Cod de conduită etica, denumit în continuare Cod etic reglementează normele de conduită profesională și de integritate a personalului contractual din cadrul CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ.
Codul etic este întocmit în conformitate cu prevederile Legii 53/2003 privind Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 477/2004 privind Codul etic din autorităţile şi instituţiile publice, Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, Regulamentului de Ordine Interioară.
Scopul codului de etică este acela de a susține și a dezvolta un mediu de cooperare, respect reciproc, colegialitate, corectitudine, încredere, pentru sporirea calității activităților personalului din cadrul instituției. Toate documentele CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ, inclusiv cele care reglementează relaţiile cu furnizorii şi clienţii, cu autorităţile locale şi centrale, cu personalul, se elaborează şi se aprobă luând în considerare prevederile Codului etic.
Prezentul cod etic nu se substituie legilor și reglementărilor aplicabile în instituțiile publice, este un mijloc de comunicare uniformă a valorilor etice tuturor salariaților.

Art. 2 Obiective

1. Obiectivele prezentului Cod etic urmăresc să asigure creșterea calității serviciului public prestat de personalul instituției, o bună administrare în realizarea interesului public, precum și să contribuie la eliminarea birocrației și a faptelor de corupție din cadrul structurilor proprii și la prevenirea incidentelor de integritate, prin:
   a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale și profesionale corespunzătoare pentru crearea și menținerea prestigiului instituției funcției publice și personalului contractual;
   b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să se aștepte din partea personalului contractual în exercitarea funcției;
   c) Crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și personalul contractual din cadrul C.C.A. pe de o parte, și între cetățeni și instituția publică pe de altă parte.
   d) implementarea de măsuri preventive pentru asigurarea unui tratament egal tuturor cetățenilor.
2. Obiectivele prezentului Cod etic ce derivă din obiectivele generale asumate în Strategia Națională Anticorupție 2021 – 2025 sunt:
   a) Creșterea gradului de implementare a măsurilor de integritate la nivel organizațional;
   b) Reducerea impactului corupției asupra cetățenilor;
   c) Consolidarea managementului instituţional și a capacității administrative pentru prevenirea și combaterea corupției;
   d) Consolidarea integrității în domenii de activitate prioritare (Obiectiv specific – Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administrația publică locală);
   e) Consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative.

CAPITOLUL II – PRINCIPII ETICE FUNDAMENTALE

Art.3 Principiile asumate în Codul etic sunt cele care guvernează conduita profesională a personalului contractual din administrația publică, prevăzute la art.368 din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ și anume:
a) Supremaţia Constituţiei şi a legii, principiul conform căruia personalul contractual au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;
b) Prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deținute;
c) Asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi institutiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) Profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
e) Imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes, altul decât interesul public, în exercitarea funcției deținute;
f) Integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcții le este interzis să solicite, sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;
g) Libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
h) Cinstea şi corectitudinea, principiul conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcţii, ocupanții acestora trebuie să fie de bună-credinţă;
i) Deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate în exercitarea diferitelor categorii de funcţii sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor;
j) Responsabilitatea și răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuțiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător.

Art.4 Principiile care guvernează conduita profesională a personalului contractual se subsumează și principiilor Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 și anume:
a) Principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;
b) Principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor;
c) Principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;
d) Principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri complexe, adaptate şi proporţionale în raport de riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale, precum şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;
e) Principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile de integritate nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt în sensul sprijinirii acestor politici. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administraţiei trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că aceasta din urmă este contrară valorilor fundamentale ale integrităţii, transparenţei şi responsabilităţii şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională;
f) Principiul prevenirii incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private, trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de integritate asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La stabilirea de relaţii contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări;
g) Principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;
h) Principiul coerenţei de acţiune inter-instituţionale, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;
i) Principiul parteneriatului public – privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei;
j) Principiul accesului neîngrădit la informaţiile de interes public şi al transparenţei decizionale.

Art.5 Principiile care guvernează conduita profesională a personalului contractual se subsumează și principiilor prevăzute la art.4 din Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, și anume:
a) Principiul legalităţii, potrivit căruia autorităţile și instituţiile publice au obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale, prin asigurarea respectării depline, printre altele, a libertăţii de exprimare şi de informare, a dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, a libertăţii de a desfăşura o activitate comercială, a dreptului la un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor, a dreptului la un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane, a dreptului la un nivel ridicat de protecţie a mediului, a dreptului la o cale de atac eficientă şi a dreptului la apărare;
b) Principiul responsabilităţii, potrivit căruia avertizorul în interes public are obligaţia de a prezenta date sau informaţii cu privire la faptele raportate;
c) Principiul imparţialităţii, potrivit căruia examinarea şi soluţionarea raportărilor se fac fără subiectivism, indiferent de convingerile şi interesele persoanelor responsabile de soluţionarea acestora;
d) Principiul bunei administrări, potrivit căruia autorităţile şi instituţiile publice, alte persoane juridice de drept public sunt datoare să îşi desfăşoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în condiţii de eficienţă şi eficacitate a folosirii resurselor;
e) Principiul echilibrului, potrivit căruia nicio persoană nu se poate prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sancţiunea administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă care nu are legătură cu raportarea;
f) Principiul bunei-credinţe, potrivit căruia este ocrotită persoana care a avut motive întemeiate să creadă că informaţiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate la momentul raportării şi că respectivele informaţii intrau în domeniul de aplicare al prezentei legi.

CAPITOLUL III – DEFINIȚII ȘI TERMENI

Art.6 În înțelesul prezentului Cod etic, expresiile și termenii folosiți în conținutul acestuia au următoarea semnificație:

• etica – reprezintă totalitatea normelor de conduită morală care reglementează relațiile dintre oameni, precum și atitudinea lor față de societate, de o anumită clasă socială, de stat, familie, etc., morală. Etica poate fi definită ca un set de reguli care statuează ce este corect și greșit în conduita profesională;
• consilierul de etică – persoana responsabilă cu monitorizarea respectării normelor de conduită, desemnat de conducătorul instituției, cu scopul de a asigura consilierea/asistența pe probleme de etică și monitorizarea respectării normelor de conduită profesională în cadrul instituției publice;
• personalul – angajații care își desfășoară activitatea în cadrul C.C.A. și care ocupă funcții de conducere și execuție, funcții de natură contractuală, persoanele care ocupă temporar o funcție de natură contractuală;
• personal contractual – persoana numită într-o funcție în autoritățile și instituțiile publice în condițiile Legii nr.53/2003, cu modificările și completările ulterioare;
• interes public – acel interes care implică garantarea și respectarea de către autoritățile și instituțiile publice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de Constituție, legislația internă și tratatele internaționale la care România este parte, precum și îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu respectarea principiilor eficienței, eficacității și economicității cheltuirii resurselor;
• interes personal – orice avantaj personal sau de altă natură, urmărit sau obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alții, de către personalul contractual prin folosirea reputației, influenței, facilităților, relațiilor, informațiilor la care au acces, ca urmare a exercitării atribuțiilor funcției;
• conflict de interese – situația sau împrejurarea în care interesul personal, direct ori indirect, al personalului contractual contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independența și imparțialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp și cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcției publice sau a funcției deținute;
• incompatibilitate – situația în care o persoană deține simultan mai multe funcții/calități al căror cumul este interzis de lege;
• avertizare în interes public – sesizarea făcută cu bună – credință cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității, economicității și transparenței;
• avertizor în interes public (de integritate) – persoana care face o sesizare și care este încadrată în una dintre autoritățile sau instituțiile publice;
• răspunderea administrativ – disciplinară – o formă a răspunderii administrative care intervine în cazul săvârșirii unei abateri disciplinare, în sensul încălcării de către salariați a îndatoririlor de serviciu și a normelor de conduită obligatorii prevăzute de lege;
• abaterea disciplinară – fapta săvârșită cu vinovăție de către salariați, care constă într-o acțiune sau inacțiune prin care se încalcă obligațiile ce le revin și care le afectează statutul socioprofesional și moral;
• comisia de disciplină – organul însărcinat cu atribuții de cercetare disciplinară în cadrul autorităților și instituțiilor publice.

CAPITOLUL IV – VALORI FUNDAMENTALE

Art.7. Valorile fundamentale ale salariaților sunt:
Personalul instituției cunoaște și susține valorile etice, respectă și aplică reglementările cu privire la etică, integritate, evitarea conflictelor de interese, prevenirea și raportarea fraudelor, actelor de corupție și semnalarea neregulilor.
Personalul de conducere sprijină și promovează, prin deciziile sale și prin puterea exemplului personal, valorile etice, integritatea personală și profesională a salariaților.
Personalul de conducere înlesnește comunicarea deschisă către salariați a preocupărilor acestora în materie de etică și integritate, prin desemnarea unui consilier de etică care să monitorizeze respectarea normelor de conduită la nivelul instituției publice.
Acțiunea de semnalare de către salariați a neregulilor trebuie să aibă un caracter transparent pentru eliminarea suspiciunii de delațiune și trebuie privită ca exercitarea unei îndatoriri profesionale.
Salariații care semnalează nereguli de care, direct sau indirect, au cunoștință, sunt protejați împotriva oricărei discriminări, iar conducătorii au obligația de a întreprinde cercetările adecvate, în scopul elucidării celor semnalate și de a lua măsurile ce se impun, după caz.

CAPITOLUL V – NORME GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ

Art.8. Asigurarea unui serviciu public de calitate

Personalul contractual are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor instituţiei, în limitele atribuțiilor stabilite prin fișa postului.
În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul contractual are obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituţiei publice.

Art. 9 Respectarea legilor si regulamentelor

Personalul contractual are obligaţia ca prin actele şi faptele sale, să promoveze supremația legii, să respecte Constituţia, legile ţării, statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor în relația cu administrația publică, precum și să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu aplicarea normelor de conduită care rezultă din îndatoririle prevăzute de lege.
Personalul contractual trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exercițiului unor drepturi, datorată naturii funcțiilor contractuale deţinute.

Art.10 Profesionalismul și imparțialitatea

Personalul contractual trebuie să exercite funcția cu obiectivitate, imparțialitate și independență, fundamentându-și activitatea, soluțiile propuse și deciziile pe dispoziții legale și pe argumente tehnice și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice.
În activitatea profesională, personalul contractual are obligația de diligență cu privire la promovarea și implementarea soluțiilor și a deciziilor, în condițiile prevăzute la punctul 1.
În exercitarea funcției, personalul contractual trebuie să adopte o atitudine neutră față de orice interes personal, politic, economic, religios sau de orice altă natură și să nu dea curs unor eventuale presiuni, ingerințe sau influențe de orice natură.
Principiul independenței nu poate fi interpretat ca dreptul de a nu respecta principiul subordonării ierarhice.

Art.11. Obligații în exercitarea dreptului la liberă exprimare

1. Personalul contractual are dreptul la liberă exprimare, în condițiile legii.
2. În exercitarea dreptului la liberă exprimare, personalul contractual are obligația de a nu aduce atingere demnității, imaginii, precum și vieții intime, familiale și private a oricărei persoane.
3. În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul contractual are obligația de a respecta demnitatea funcției deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituției publice în care își desfășoară activitatea.
4. În activitatea sa, personalul contractual are obligația de a respecta libertatea opiniilor și de a nu se lăsa influențat de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, trebuie să aibă o atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

Art.12. Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice

Personalul contractual are obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
Salariaților CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ le este interzis:
a) Să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia, ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) Să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze în mod neautorizat informații în legătură cu aceste litigii;
c) Să dezvăluie și să folosească informaţii care au caracter secret, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d) Să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii, ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
Prevederile se aplică și după încetarea raportului de serviciu/ raportului de muncă, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei alte autorităţi ori instituţii publice este permisă numai cu acordul expres și prealabil al directorului CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ
Prevederile prezentului Cod etic nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a personalului contractual de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii, sau ca o derogare de la dreptul personalul contractual de a face sesizări în baza Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public.

Art. 13 Obligația de a informa autoritatea sau instituția publică cu privire la situația personală

Personalul contractual are îndatorirea de a informa instituția publică în mod corect și complet, în scris, cu privire la situațiile de fapt și de drept care privesc persoana sa și care sunt generatoare de acte administrative în condițiile expres prevăzute de lege.

Art.14 Interdicții și limitări în ceea ce privește activitatea politică

Personalul contractual ca și funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea interdicțiilor și limitărilor prevăzute la art.242 alin.4 și art.420 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Personalul contractual are obligația ca, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice.
În exercitarea funcției, personalului contractual îi este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, a fundațiilor sau asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice, precum și pentru activitatea candidaților independenți;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să afișeze, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice, însemne ori obiecte inscripționate cu sigla și/sau denumirea partidelor politice, ale organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, a fundațiilor sau asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice, ale candidaților acestora, precum și ale candidaților independenți;
d) să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru a-și exprima sau manifesta convingerile politice;
e) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.

Art.15 Îndeplinirea atribuțiilor

Personalul contractual răspunde, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin din funcția pe care o deține, precum și a atribuțiilor ce îi sunt delegate.
Personalul contractual are îndatorirea să îndeplinească dispozițiile primite de la superiorii ierarhici.
Personalul contractual are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superioriul ierarhic, dacă le consideră ilegale.
În cazul în care se constată, în condițiile legii, legalitatea dispoziției prevăzute la punctul 3, personalul contractual răspunde în condițiile legii.

Art.16 Confidențialitatea

Personalul contractual are obligația să păstreze secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu aplicarea dispozițiilor în vigoare privind liberul acces la informațiile de interes public.

Art.17 Interdicția privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajelor

Personalului contractual îi este interzis să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru el sau pentru alții, în considerarea funcției sale, daruri sau alte avantaj
Sunt exceptate de la prevederile de mai sus, bunurile pe care acesta le-a primit cu titlu gratuit în cadrul unor activități de protocol în exercitarea funcției deținute, care se supun prevederilor legale specifice.

Art.18 Utilizarea resurselor publice

Personalul contractual este obligat să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ – teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
Personalul contractual are obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând instituţiei numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcției deţinute.
Personalul contractual trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care îi revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
Personalul contractual care desfăşoară activităţi în interes personal, în condițiile legii, îi este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica instituţiei pentru realizarea acestora.

Art.19 Subordonarea ierarhică

Personalul contractual are obligația de a rezolva, în termenele stabilite de căte superiorii ierarhici, lucrările și sarcinile realizate.

Art.20 Folosirea imaginii proprii

Personalului contractual îi este interzis să permită utilizarea funcției în acțiuni publicitare pentru promovarea unei activități comerciale, precum și în scopuri electorale.

Art.21 Limitarea participării la achiziții, concesionări sau închirieri

Personalul contractual nu poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ – teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, în următoarele situații:
a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
c) Când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.
Dispozițiile se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ – teritoriale.
Personalului contractual îi este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

Art.22 Respectarea regimului juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților

Personalul contractual are obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, precum și normele de conduită.
În aplicarea prevederilor, personalul contractual trebuie să exercite un rol activ, având obligația de a evalua situațiile care pot genera o situație de incompatibilitate sau un conflict de interese și de a acționa pentru prevenirea apariției sau soluționarea legală a acestora.
În situația intervenirii unei incompatibilități sau a unui conflict de interese, personalul contractual are obligația de a acționa conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilității sau a conflictului de interese, în termen legal.
La numirea într-o funcție publică, la încetarea raportului de serviciu, precum și în alte situații prevăzute de lege, personalul are obligația să prezinte, în condițiile Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, cu modificările și completările ulterioare, declarația de avere și declarația de interese. Declarația de avere și declarația de interese se actualizează anual, potrivit legii.

Art.23 Activitatea publică

Comunicarea oficială a informațiilor și datelor privind activitatea instituției publice, precum și relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către personalul desemnat în acest sens de conducătorul instituţiei, în condițiile legii.
Personalul desemnat să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul instituţiei publice în care își desfășoară activitatea.
În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, personalul contractual poate participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al instituţiei publice în care își desfășoară activitatea.
Personalul contractual poate participa la elaborarea de publicații, poate elabora și publica articole de specialitate și lucrări literare ori științifice, în condițiile legii.
Personalul contractual poate participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcției publice.
În exercitarea dreptului la replică și la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum și a dreptului la viață intimă, familială și privată personalul își poate exprima public opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmații defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile punctului 3 se aplică în mod corespunzător.
Personalul contractual își asumă responsabilitatea pentru apariția publică și pentru conținutul informațiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile și normele de conduită prevăzute de prezentul cod.

Art.24 Conduita în relațiile cu cetățenii

În relațiile cu persoanele fizice și cu reprezentanții persoanelor juridice care se adresează instituției publice, personalul contractual este obligat să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine, integrtitate morală și profesională.
Personalul contractual are obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației, demnității, integrității fizice și morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, prin:
a) întrebuințarea unor expresii jignitoare;
b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică a oricărei persoane.
Personalul contractual trebuie să adopte o atitudine imparțială și justificată pentru rezolvarea legală, clară și eficientă a problemelor cetățenilor.
Pentru realizarea unor raporturi sociale și profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficiența activităților, precum și creșterea calității serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la punctele 1-3 și de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.
Personalul contractual trebuie să adopte o atitudine demnă și civilizată față de orice persoană cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice/funcției, fiind îndrituiți, pe bază de reciprocitate, să solicite acesteia un comportament similar.
Personalul contractual au obligația de a asigura egalitatea de tratament a cetățenilor în fața instituției publice, principiu conform căruia acesta are îndatorirea de a preveni și combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuțiilor profesionale.

Art.25 Conduita în cadrul relațiilor internaționale

Personalul contractual care reprezintă instituţia în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional are obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi instituţiei publice pe care o reprezintă.
În relaţiile cu reprezentanţii altor state, personalului contractual îi este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.
În deplasările externe, personalul contractual este obligat să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi îi este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.

Art.26 Obiectivitate și responsabilitate în luarea deciziilor

În procesul de luare a deciziilor, personalul contractual are obligația să acționeze conform prevederilor legale și să își exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial.
Personalului contractual îi este interzis să promită luarea unei decizii de către instituția publică, de către alt personal, precum și îndeplinirea atribuțiilor în mod privilegiat.
Personalul contractual de conducere este obligat să sprijine propunerile și inițiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor.
În exercitarea atribuțiilor de coordonare, precum și a atribuțiilor specifice funcțiilor publice de conducere, personalul de conducere are obligația de a asigura organizarea activității personalului, de a manifesta inițiativă și responsabilitate și de a susține propunerile personalului din subordine.
Personalul de conducere are obligația să asigure egalitatea de șanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, în condițiile legislației specifice fiecărei categorii de personal. În acest sens, acesta are obligația:
a) să repartizeze sarcinile în mod echilibrat, corespunzător nivelului de competență aferent funcției ocupate și carierei individuale a fiecărei persoane din subordine;
b) să asigure coordonarea modului de îndeplinire a sarcinilor, cu valorificarea corespunzătoare a competențelor fiecărei persoane din subordine;
c) să monitorizeze performanța profesională individuală și colectivă a personalului din subordine, să semnaleze în mod individual performanțele necorespunzătoare și să implementeze măsuri destinate ameliorării performanței individuale și, după caz, colective, atunci când este necesar;
d) să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenței profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun acordarea de stimulente materiale sau morale;
e) să evalueze în mod obiectiv necesarul de instruire profesională al fiecărui subordonat și să propună participarea la programe de formare și perfecționare profesională pentru fiecare persoană din subordine;
f) să delege sarcini și responsabilități, în condițiile legii, persoanelor din subordine care dețin cunoștințele, competențele și îndeplinesc condițiile legale necesare exercitării funcției respective;
g) să excludă orice formă de discriminare și de hărțuire, de orice natură și în orice situație, cu privire la personalul din subordine.
În scopul asigurării condițiilor necesare îndeplinirii cu imparțialitate a îndatoririlor ce decurg din raporturile ierarhice, personalul de conducere are obligația de a nu se angaja în relații patrimoniale cu personalul din subordine.

Art.27 Protecția personalului care semnalează încălcări ale legii

Semnalarea de către personalul contractual a unor fapte de încălcare a legii, prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contravenții sau infracțiuni, constituie avertizare în interes public.
Personalul contractual are obligația să acționeze cu bună-credință în procesul de semnalare de încălcări ale legii.
Protecția avertizorilor în interes public se asigură în condițiile legii.

Art.28 Obligația respectării regimului cu privire la sănătate și securitate în muncă

Personalul contractual are obligația de a se supune controlului de medicina muncii și expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, în condițiile legii, precum și dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență.

Art.29 Protecția datelor cu caracter personal

Personalul contractual are obligația să respecte confidențialitatea în legătură cu datele cu caracter personal, informațiile sau documentele clasificate despre care iau cunoștință în exercitarea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu, conform legislației și procedurilor interne.
Orice activitate a personalului contractual care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, se efectuează cu respectarea prevederilor legislației pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

CAPITOLUL VI – COORDONAREA, MONITORIZAREA ŞI CONTROLUL APLICĂRII NORMELOR DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ

Art. 30 Consilierul de etică

La nivelul CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ se urmărește aplicarea și respectarea prevederilor Codului administrativ referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcției deținute.
În scopul aplicării eficiente a dispozițiilor Codului administrativ, conducătorul instituției desemnează, în condițiile legii, responsabili pentru consiliere etică și monitorizarea respectării normelor de conduită.
În scopul respectării și monitorizării implementării principiilor și normelor de conduită, consilierii de etică exercită un rol activ în domeniul prevenirii încălcării normelor de conduită.
În exercitarea rolului activ de prevenire a încălcării principiilor și normelor de conduită la nivelul CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ, consilierii de etică îndeplinesc următoarele atribuții:
a) monitorizează modul de aplicare şi respectare a principiilor şi normelor de conduită de către angajații din cadrul instituţiei publice şi întocmeşte rapoarte şi analize cu privire la acestea;
b) desfăşoară activitatea de consiliere etică, pe baza solicitării scrise a angajaților sau la iniţiativa sa atunci când angajatul nu i se adresează cu o solicitare, însă din conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia;
c) elaborează analize privind cauzele, riscurile şi vulnerabilităţile care se manifestă în activitatea personalului contractual din cadrul instituţiei publice şi care ar putea determina o încălcare a principiilor şi normelor de conduită, pe care le înaintează conducătorului instituţiei publice, şi propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor;
d) organizează sesiuni de informare a personalului contractual cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii şi integrităţii sau care instituie obligaţii pentru instituţiile publice pentru respectarea drepturilor cetăţenilor în relaţia cu instituţia publică;
e) semnalează practici sau proceduri instituţionale care ar putea conduce la încălcarea principiilor şi normelor de conduită în activitatea personalul contractual;
f) analizează sesizările şi reclamaţiile formulate de cetăţeni şi de ceilalţi beneficiari ai activităţii instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia directă cu cetăţenii şi formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea comisiilor de disciplină;
g) poate adresa în mod direct întrebări sau aplica chestionare cetăţenilor şi beneficiarilor direcţi ai activităţii instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia cu publicul, precum şi cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor oferite de instituţia publică.

Art.31 Principii de lucru în activitatea Consilierului de etică

1. Confidenţialitatea
   1.1. Conform acestui principiu, informaţiile dobândite în cursul activităţii de monitorizare şi consiliere etică, care se referă la persoane identificabile şi situaţii concrete, trebuie să rămână confidenţiale şi nu vor fi divulgate niciunei persoane neautorizate.
   1.2. Consilierul de etică va proteja confidenţialitatea tuturor informaţiilor personale adunate în timpul activităţii sale şi se va abţine de la dezvăluirea informaţiilor pe care le deţine despre colegi, despre beneficiari, prietenii sau familia colegilor, despre situaţii concrete, excepţie făcând următoarele: prevenirea unui pericol iminent, prevenirea săvârşirii unei fapte penale sau împiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte, ori înlăturarea urmărilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte.
2. Nondiscriminarea
   2.1. Consilierul de etică va trata orice persoană cu acelaşi profesionalism indiferent de cultură, naţionalitate, etnie, culoare sau rasă, religie, sex sau orientare sexuală, statut marital, abilităţi fizice sau intelectuale, vârstă, statut socio-economic sau orice altă caracteristică personală, condiţie sau statut.
   2.2. Consilierul de etică va manifesta respect faţă de experienţele, cunoştinţele, valorile, ideile, opiniile şi opţiunile celorlalţi şi nu va încerca să le impună propriile sale idei, valori sau opinii şi se va abţine de la angajarea de remarci sau comportamente ce aduc prejudicii demnităţii celorlalţi.
3. Transparența rezultatelor
   3.1. Rezultatele generale (sub formă statistică sau de tipuri de situaţii şi dileme etice) ale activităţii de monitorizare şi consiliere etică sunt publice și trebuie aduse la cunoştinţă angajaţilor, precum şi la cunoştinţa publicului.
   3.2. Consultarea şi dezbaterea problemelor de conduită – problemele generale şi soluţiile, pentru creşterea standardelor etice trebuie dezbătute cu cei afectaţi (funcţionari publici, personal contractual, cetăţeni, beneficiari ai instituţiei).

Art.32 Metode şi instrumente pentru monitorizarea aplicării prevederilor Codului etic

În activitatea sa, consilierul de etică poate utiliza metode de lucru diverse, precum: ancheta sociologică, interviul, observaţia, experimentul, analiza documentelor, analiza de reţea socială etc, în funcţie de tipul de etică predominant la nivelul CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ nevoile de consiliere etică, dilemele cu care se confruntă angajaţii CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ, presiunea pentru respectarea normelor de conduită din partea mediului extern (cetățeni, firme, alte instituţii publice) şi intern (colegii, conducerea).

Art.33 Modul de sesizare a încălcării Codului de etică și conduită profesională și a legislației în vigoare aplicabile

Orice angajat al instituției care constată o încălcare a normelor de conduită profesională de către un alt angajat al instituției, poate formula în scris o sesizare.
Orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui angajat sau care, în exercitarea atribuțiilor, consideră că s-a produs încălcarea de către un salariat a îndatoririlor corespunzătoare funcției pe care o deține sau/și a normelor de conduită profesională și civilă prevăzute de lege, poate sesiza Comisia de disciplină.
Orice angajat care, în cursul sau în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu, ia la cunoștință despre fapte care ar putea să conducă la prezumția unei posibile activități ilegale, inclusiv fraudă sau corupție, care sunt contrare intereselor angajatorului, are obligația de a semnala încălcarea legii sau a normelor deontologice și profesionale.

CAPITOLUL VII – RĂSPUNDEREA PERSONALULUI CONTRACTUAL

Art.34 Tipuri de răspundere

1. Încălcarea de către personalul contractual, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, în condiţiile legii.
2. Semnarea, contrasemnarea sau avizarea de către personalul contractual a proiectelor de acte administrative şi a documentelor de fundamentare a acestora, cu încălcarea prevederilor legale, atrage răspunderea acestora în condiţiile legii.
3. Personalul contractual are dreptul de a refuza semnarea, respectiv contrasemnarea ori avizarea actelor şi documentelor prevăzute la punctul 2, dacă le consideră ilegale.
4. Refuzul angajatului de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actele şi documentele prevăzute la punctul 2 se face în scris şi motivat în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii actelor, cu excepţia situaţiilor în care prin acte normative cu caracter special sunt prevăzute alte termene, şi se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop.
5. Personalul care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate asupra actelor şi documentelor prevăzute la punctul 2, fără a indica temeiuri juridice, în scris, cu respectarea termenului prevăzut la punctul 4, răspund în condiţiile legii.

Art.35 Răspunderea în solidar cu autoritatea sau cu instituţia publică

1.Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanţei judecătoreşti, în condiţiile legii, împotriva autorităţii sau instituţiei publice care a emis actul sau care a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim.

2. În cazul în care acţiunea se admite, plata daunelor se asigură din bugetul autorităţii sau instituţiei publice prevăzute la punctul 1. Dacă instanţa judecătorească constată vinovăţia angajatului, persoana respectivă va fi obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau instituţia publică.
3. Răspunderea juridică a angajatului nu se poate angaja dacă acesta a respectat prevederile legale şi procedurile administrative aplicabile autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

Art.36 Încălcarea de către personalul contractual cu vinovăţie a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz.

Art.37 Potrivit art. 492 alin. (2) din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele fapte constituie abateri disciplinare:
a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absenţa nemotivată de la serviciu;
d) nerespectarea programului de lucru;
e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care angajatul îşi desfăşoară activitatea;
h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
j) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale;
k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri şi interdicţii stabilite prin lege pentru personalul contractual, altele decât cele referitoare la conflicte de interese şi incompatibilităţi;
l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţi dacă angajatul nu acţionează pentru încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate;
m) încălcarea prevederilor referitoare la conflicte de interese;
n) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice.

Art.38 Potrivit Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşită de salariat, avându-se în vedere următoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de vinovăţie a salariatului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

Art.39 Potrivit Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sancţiunile disciplinare care se aplică personalului contractual sunt următoarele:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1 – 3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1 – 3 luni cu 5 – 10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Art.40 Potrivit art. 10 lit. a) din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare, nerespectarea de către persoanele fizice a prevederilor art. 3 alin. (1) referitoare la interzicerea fumatului în spaţiile închise de la locul de muncă se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100 lei la 500 lei.

Art.41 Potrivit art.2 alin. (5ˆ4) din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi ale regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.

Art.42 Potrivit art. 36 din Legea nr.202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încălcarea prevederilor acestei legi, atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate.

CAPITOLUL VIII – DISPOZIȚII FINALE

Art.43 Legislație aplicabilă

Dispozițiile prezentului Cod etic se completează cu prevederile legislației specifice funcției publice, cu prevederile legislației muncii, precum și cu alte reglementări în domeniu.

Art.44 Asigurarea publicităţii

1. Responsabilul SCIM din CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ.va asigura comunicarea Dispoziției directorului general pentru aprobarea Codului etic și de conduită profesională tuturor structurilor funcționale din cadrul instituției.
2. În termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei de aprobare a Codului etic, personalul de conducere din cadrul CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ are obligația de a instrui și aduce la cunoștința tuturor salariaților prevederile acestuia.
3. Personalul contractual va demostra luarea la cunoștință a prevederilor prezentului Cod de etică, prin semnarea unor procese-verbale, după efectuarea instruirii.
4. Consilierii de etică vor organiza cel puțin anual întâlniri de informare cu privire la Codul etic, dezbateri, etc, cu toți salariații.
5. Pentru informarea cetăţenilor, se va asigura afişarea prezentul Cod etic la sediul instituției, într-un loc vizibil, precum și pe site-ul instituţiei.
6. Codul etic va fi supus revizuirii anuale, dacă este cazul, și în funcție de experiența acumulată în aplicarea lui.

Art.45 Intrarea în vigoare

Prezentul Cod etic intră în vigoare în 3 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei Directorului CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ TÂRGU MUREȘ

CAPITOLUL IX – REFERINȚE PRINCIPALE

• Constituția României, republicată;
• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
• Lege nr.53/2003 privind Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr.571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii;
• Legea nr.202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea securității și sănătății în muncă nr.319/2006, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției;
• Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public;
• Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025;
• Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE;
• Ordinul Secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare – Standardul nr.1 – Etica și integritatea.